contact@ars-historica.ro

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova. Maia Sandu încearcă să-și ia revanșa în fața lui Igor Dodon

Alegătorii din Republica Moldova sunt chemați la urne, la 1 noiembrie, pentru a-l alege pe președintele țării, după ce în 2016 s-a renunțat la sistemul de votare a șefului statului de către Parlament în favoarea sufragiului direct al cetățenilor. La acel scrutin, foarte disputat, alegătorii l-au preferat pe Igor Dodon. Actualul președinte candidează acum din nou. La fel și principala sa rivală din urmă cu patru ani, Maia Sandu, care va încerca să-și ia revanșa, deși va fi greu, pentru că sunt mai mulți candidați din partea opoziției.

Scrutinul este așteptat să aibă loc în condițiile în care epidemia de COVID în Republica Moldova se înrăutățește.  54.064 de cazuri de infectare s-au înregistrat până acum și peste 1.330 de persoane au murit în Republica Molodva. Rata de pozitivare a testelor a fost, joi, de 30 la sută.

În 2016, Igor Dodon, preceput ca un politician pro-Moscova, a candidat din partea socialiștilor, în timp ce Maia Sandu, considerată proeuropeană, a candidat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate. Patru procente i-au despărțit atunci pe cei doi, al doilea tur de scrutin fiind câștigat de Dodon cu 52 la sută din voturi. Maia Sandu a obținut însă 90 la sută din voturile diasporei, în condițiile în care autoritățile au fost criticate atunci pentru modul lamentabil în care au organizat votul moldovenilor în străinătate.

Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a comunicat joi că joi, 1 octombrie, s-a încheiat perioada de depunere a documentelor în vederea înregistrării candidaţilor la funcţia de preşedinte, relatează Agerpres. Conform Comisiei, au fost înregistrate candidaturile a şase concurenţi electorali, dar sunt depuse și alte dosare, care sunt în curs de examinare.

Pe pagina oficială web a Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău au fost publicate deocamdată doar numele a şase candidaţi, în ordinea depunerii documentelor: Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), Igor Dodon, preşedintele în exerciţiu (candidat independent), Violenta Ivanov ( Partidul ‘Şor’), Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate).

Andrei Năstase și Maia Sandu au fost aliați politici.

Mandatul președintelui poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă

Conform prevederilor Codului electoral, perioada de desemnare a candidaţilor la funcţia de preşedinte începe cu 60 de zile (1 septembrie) înainte de ziua alegerilor şi se termină cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor (1 octombrie), iar campania electorală se desfăşoară în perioada 2 octombrie – 30 octombrie inclusiv.

Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, cu condiţia că numărul acestora e mai mare decât numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.

Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Mandatul preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.

Comisia Electorală Centrală a indicat că pentru alegerile preşedintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 au fost constituite, în total, 2.143 de secţii de votare. Dintre acestea, 139 de secţii de votare au fost constituite pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării, iar 42 de secţii de votare au fost organizate pentru cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni.

Sursa: https://www.digi24.ro

Tags:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *