contact@ars-historica.ro

Rezultate alegeri Republica Moldova. Posibile variante de coaliţie de guvernare. Plahotniuc, gata să negocieze cu orice partid parlamentar

Preşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova, Vlad Plahotniuc, a admis că formaţiunea sa politică ar putea negocia cu orice alt partid reprezentat în Parlament, în vederea formării unei majorităţi. El a declarat, în cadrul unui briefing de presă susţinut duminică seara, după închiderea secţiilor de votare, că Partidul Democrat nu are politicieni cu care nu acceptă să discute şi nici subiecte pe care nu doreşte să le abordeze.
“Partidul Democrat va continua proiectele sociale începute şi va iniţia şi altele noi. Este încă devreme să discutăm despre formula politică în care noi vom realiza aceste lucruri, dar ceea ce pot să vă asigur eu este că fiecare mandat primit de Partidul Democrat (…) va lucra pentru cetăţeni, pentru a face viaţa oamenilor noştri mai bună. Indiferent de diferenţele doctrinare dintre partidele care vor fi în Parlament, politicenii din Moldova trebuie să aibă un singur scop: să facă viaţa oamenilor noştri mai bună.
Noi, cei din Partidul Democrat, nu suntem supăraţi pe nimeni, nu avem politicieni cu care nu acceptăm să discutăm, noi nu avem subiecte pe care nu vrem să le discutăm, noi nu vom pune condiţii, dar nu vom accepta nici condiţionalităţi. Noi vrem să lucrăm pentru ţară şi să facem tot ce ne-am angajat la întâlnirile noastre cu oamenii”, a afirmat Plahotniuc.
Vlad Plahotniuc a primit sugestii să facă o coaliţie post electorală cu pro-europenii. Nu i-a atacat direct (în campanie – n.e), dar nici nu i-a lăsat să apară în spaţiul public. Dar Plahotniuc are şi opţiunea unei coaliţii patriotice. În numele actualei doctrine asumate de partidul de guvernământ, care se numeşte Pro Moldova, se poate spune: hai să rezolvăm problema transnistreană, hai să facem o coaliţie patriotică şi să ne reîntregim ţara. Şi asta poate să includă în primul rînd independenţii, dacă vor fi suficient de mulţi, pentru a se obţine o majoritate parlamentară, susţine analistul Dan Dungaciu.
Dar se poate şi o coaliţie amplă, a PD alături de Socialişti şi indepenţi care să ajungă astfel să aibă peste 75 de mandate. Iar o astfel de coaliţie patriotică poate fi justificată şi de Dodon, care va spune că astfel se acceptă planul lui de reglementare a problemei transnistrene.
Tot teoretic, alianţa ACUM, alături de independenţi, ar putea obţine peste 50% (din locurile în Parlament – n.e), însă din datele de până acum acesta e scenariul cel mai puţin probabil.
Ultima variantă, este cea a alegerilor anticipate, asta în cazul în care cele trei mari formaţiuni care vor accede în Parlament nu vor putea articula o formulă de colaborare. Cel mai periculos scenariu rămâne cel al marii coaliţii patriotice.
Expertul politic Vladimir Socor a declarat pentru Europa Libera că Occidentul s-r pregăti de o coaliţie între PD şi PSRM, la Chişinău, iar un indiciu ar fi şi faptul că de câteva luni încoace, preşedintele pro-rus Igor Dodon a primit multe invitaţii în Occident, nu numai zilele trecute la NATO, dar şi la Paris, şi la Londra, şi în alte capitale europene.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, la ora 09.00, după procesarea a 98,04% sau 2.099 din procesele verbale pe circumscripţia naţională, Partidul Socialiştilor obţine 31,35% din voturi, urmat de Blocul electoral ACUM, Platforma DA şi PAS cu 26,17%. În acelaşi timp, pentru Partidul Democrat şi-au dat votul 24,01% alegători, iar pentru Partidul Politic „Şor” – 8,44%.
Scorul electoral al celorlalţi 11 concurenţi electorali este sub pragul de accedere în Parlament de 6%. Astfel, Partidul Comuniştilor obţine 3,78%, Partidul Politic Partidul Nostru – 2,9%, iar Partidul Liberal, obţine 1,24% din sufragii. Celelalte formaţiuni au acumulat sub 1%.
Harta circumscripţiilor uninominale este formată din deputaţii Partidului Democrat. Cel puţin, astea sunt datele preliminare de la CEC, după procesarea a 99,41% de procese verbale.
La votul pe liste, Partidul Socialist s-au clasat pe primul loc, însă doar cu 31% şi au mai luat alte 15 mandate uninominale. În total, socialiştii o să aibă 34 mandate, faţă de 31 socialiştii şi 23 ACUM.
Partidul Democrat al lui Plahotniuc deşi s-a clasat abia pe locul trei, după socialişti şi blocul ACUM, va avea cel mai mare număr de deputaţi în parlament datorită deputaţilor câştigători pe listele uniminale.
Democraţii au luat cele mai multe mandate în circumscripţiile uninominale, 19 mandate. Mai au încă 15 locuri pe listă, deci 34. Apoi, cei doi candidaţi independenţi care au câştigat circumscripţiile din Transnistria, Oleinic şi Melnic, se pot alătura PDM, înainte de începerea negocierilor pentru formarea noului guvern. Astfel, Plahotniuc se va putea duce la preşedintele Dodon pentru a-i cere mandat pentru formarea guvernului şi chiar postul de prim ministru pentru el.
Pentru prima dată în Republica Moldova, cei 101 deputaţi sunt aleşi în baza sistemului electoral mixt, o combinaţie între sistemul reprezentării proporţionale şi cel majoritar.
Pentru 50 de deputaţi s-a votat, ca şi până acum, pe liste de partid. Iar 51 de deputaţi sunt aleşi în cadrul a 51 de circumscripţii uninominale, câte un deputat pentru fiecare circumscripţie.
La alegerile din 24 februarie, prezenţa la urne a fost de peste 49% din alegătorii înscrişi pe liste sau circa 1 milion 451 mii de votanţi.

Tags:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *